cioburi de ganduri

observatie

2012-01-25T20:32:00.000-08:00

dupa discursul Presedintelui de ieri, observai urmatoarele: mai toti scriitorii de prin ziare si bloguri sunt de acord ca omul n-a zis nimic. Se pare ca asta e un motiv suficient ca toate mustele sa bazaie cu labutele pline de rahat prin rubricile de comentarii.

Cotrocenii au gradinita.

2012-01-13T13:10:00.000-08:00

Nu ne jucam cum vreau eu? Imi iau jucariile si plec.

cate salvari vor cumpara privatii

2012-01-11T14:30:00.000-08:00

Cum cate - o mie, nu o suta doua zeci, ca statul care le-ar cumpara din banii nostri. Privatii vor sa arunce cu banii de urgenta in sistem. Alo? 112? Am un atac la inteligenta, dar nu stiu daca sa va chem la mine sau sa va trimit la o alta adresa...

mediatorul - inter pe linia mediana

2012-01-11T13:58:00.000-08:00

ok - Unii zic ca legea asta noua a sanatatii e exact ce ne lipsea. Altii zic si ei la fel, doar ca asta ne lipsea ca s-o trantim de tot. Sare atunci Mediatorul si rezolva disputa, ce mai tura-vura, directia e aia pe care desi o explica - unii nu vor s-o priceapa si hai sa terminam dracului dezbaterea.

E ca si cum la fotbal arbitrul joaca pentru una dintre echipe pentru ca stie el care e cea care merita sa castige.

Uite ce idee, mi se pare ca regulamentul nu interzice in mod explicit schema asta, ba mai si precizeaza ca arbitrul face parte din peisaj si mingile care sar din el sar perfect regulamentar.

Astept o scurgere a SRI in presa care sa confirme ca Arafat ar fi o 'cartita' care s-a apucat sa faca bine tocmai ca sa ne faca rau.

democratia - sistem ilogic de guvernare

2012-01-11T13:38:00.000-08:00

definitie (sper sa fie apropiata de cea oficiala) : guvernare a unei entitati de catre intreaga populatie, care isi impune vointa prin regula majoritatii, fie direct fie prin interpusi alesi prin vot periodic.

Daca entitatea numara 'N' indivizi, 'N' fiind de ordinul zecilor de milioane, pe cine alege individul n apartinand 'N'? Desi teoretic are 'N' variante, in viata reala numarul candidatilor 'C' nu depaseste cateva persoane - sa zicem cateva zeci, pe care le poate urmari sau care ii sunt promovate prin diverse mijloace. Capacitatea de a cunoaste direct persoane se limiteaza la cateva sute, sa zicem spre o mie. Sansa de cunoastere directa a candidatului apartinand 'C' este de cca 1/20000. Inseamna ca sansa ca pe cel votat sa-l cunoastem doar prin intermediari, e de 19999/20000.

Votam deci persoane pe care nu le cunoastem direct. Ce calitati putem evalua indirect, din presa sau tv? Aspectul fizic, capacitatea de a discuta fluent si coerent, informatiile oferite de catre persoana respectiva sau de altii. Ce fel de personaje creaza media? Simpatice sau antipatice, coerente sau incoerente, erudite sau semidocte, si mai ziceti, ca sunt variante destule. Doar esentialul nu e pus in pagina: capacitatea de a conduce, corectitudinea, competenta.

Votam la plezneala. O sa-mi sara multi in cap sa-mi explice ca poti deduce din franturi de informatii cu ce oameni avem de-a face. Corect - ar fi - doar ca mintea nu e o masina care genereaza decizii rationale. Daca ar fi asa ne-am cumpara toti aceeasi masina, aceiasi pantaloni, am locui in case identice. De fapt luam decizii sentimentale: imi place verdele, pantalonii casual, tricourile din bumbac gros, masina x. Votam sentimental: imi place X, i-am pus stampila. Doare ca agenda lui X n-are nimic comun cu interesele multimii 'N'.

N-ar strica putina ratiune in decizii, macar o data la patru ani.

plecarea doamnei A.V. din PSD

2011-12-19T14:27:00.000-08:00

A.V., desi votata uninominal, a intrat in parlament pe lista PSD. Asa o indemna constiinta, sa lupte pentru doctrina pesedista. Acu' tot constiinta ii spune ca nu prea mai e loc pentru dansa pe o lista comasata si cum e pacat sa lasi ce n-ai inceput nefacut, e mai bine sa mai incerci o opozitie dintr-o alta pozitie.

competitiile nasc campionii

2011-12-19T14:05:00.000-08:00

Dupa o luuuunga pauza in care am consumat de preferinta history, world si alte channel-e documentare, hai sa dau si pe stiri, sa vad pe cine mai toaca media vanduta opozitiei. Pe antena trei se discuta despre prea-imbogatitii ultimilor ani, amestecand informatii reale cu mici rautati. O singura observatie - cei in discutie sunt castigatorii intr-o economie de piata in care adevaratele reguli ale jocului nu sunt publicate, ele trebuiesc intuite. Sa nu ne suparam prea tare, in fond mediul determina evolutia speciilor. Vreti ca ei sa dispara? Schimbati mediul, suprimarea celor care prospera nu face decat sa creeze loc unei noi generatii.

iar sunt in pauza de stiri politice

2011-08-10T04:51:00.000-07:00

Daca vreau sa ma cuplez la stiri, dau pe Antena 3 sau Realitatea. Tot mai rar - ambele toaca intr-atata subiectele incat mi s-a facut lehamite. Ma gandesc ca mai sunt destui ca mine care nu au nevoie de sublinieri ca sa inteleaga evidenta si-atunci ma intreb daca n-am fi cu totii mai castigati daca s-ar mai diversifica temele de discutie. Cel mai usor e sa faci rating cu stirea zilei dar asta da posturilor astora o coloratura de tabloid care le anuleaza astfel sansa de formatori de opinie publica.

Trandafirul din spate II

2011-07-03T07:50:00.000-07:00

Deci ajungem dimineata devreme, ne imbracam in tinuta de epoca. Vremea era ca de noiembrie, frig si noros cu un fel de ploaie marunta atat cat sa nu trimita lumea acasa - destul cat sa fie totul umed, inclusiv hainutele noastre. Figurantele se bucurau cel mai tare, hainele cu decolteuri cu sarme ridicau sanii in asa fel incat apa sa aterizeze corect in corset. Zona de filmare, protejata de panglica agatata de niste betisoare cu picior, era coltul Cafenelei Vechi si inca vreo 20 de metri stanga dreapta. In fata cafenelei era amenajata o terasa ingusta din lemn, cu o balustrada intrerupta de un acces spre interior cu un singur rand de mese pe ea.
In jur o gramada de gura-casca tinuti la respect (distanta si zgomot) de un figurant mai in varsta, se vedea de departe ca avea experienta in sarcina pe care si-o asumase. Ma ia si pe mine la rost: 'hai tata, pune si tu osul, tre sa-i ajutam pe astia si noi cu ce putem'.In pauzele de organizare imi povesteste ca e figurant de multi ani, se poate trai bine din asa ceva, ce noroc ca nu e un domeniu de care sa stie multi.

Buun. Se suna adunarea la actori si figuranti. Se monteaza camera de filmat, se fac fotografii de catre fotograful de platou, un tip maruntel si mai in varsta care are atarnat de el un aparat impresionant de mare, ceva gen Mamiya model 1900 toamna. Cateva ajutoare de-ale regizorului ne pun in miscare pentru o scena de ansamblu cu circulatie pe strada la care nu se insista prea mult. Doua duble si gata, trecem la scena urmatoare. Daca cineva a citit pan-aici, sper ca nu s-a plictisit. Eu ma cam plictisisem, doar ca de-abia acum incepea caterinca. Caterinca e un cuvant folosit in intravilanul Bucurestiului care inseamna cam ce urmeaza aici.
Suntem selectate trei persoane, un cetatean, Vichi si cu mine. Trebuie sa intram in cafenea si la semnul cuiva sa dam buzna afara, in timp ce acolo se trage dinspre si catre Florin Piersic (care mi s-a parut un actor mai simpatic pe platou ca pe ecran). Ordinea iesirii e stabilita de altii, probabil dupa inaltime: primul, strainul, cel mai scund, al doilea Vichi si al treilea eu. Se de semnalul si noi, adica ultimii doi, ne cam lovim de cel din fata si n-o zbughim nicaieri, asta iesise la pas nemultumit ca terasa improvizata era uda si-i era frica sa fuga pe combinatia aia de mazga si lemn. Se tzipa tare ca sa pricepem implicatiile miscarilor noastre asa ca ne facem vant din coada si la urmatorul semnal iesim cu viteza maxima. Doar ca strainul aluneca si se intinde cat e el de lat pe terasa de lemn, Vichi incearca sa sara peste el si aterizeaza cat sa-mi inchida perspectiva, drept care n-am de ales si plonjez cu capul inainte peste cei doi, cazand pe moale. Publicul se sparge de ras, a meritat asteptarea. Doru Nastase e suparat de intorsatura, Florin Piersic cere cascadori in locul figurantilor. De frica sa nu fim trimisi acasa promitem repetarea fazei fara greseli. Se filmeaza si trecem la etapa urmatoare, dupa ce Margelatu isi revine din lipsa de aer provocata de aschiile aruncate de explozibilul amplasat sub masa simuland un glont si care i-au lovit binisor bilutele.
Urmeaza o scena mai complexa, de exterior, in care eroul principal e atacat din diverse parti dar reuseste sa impuste de jur imprejur cam tot ce misca. Unul dintre impuscati trebuia sa fie un cascador-soldat care cade lovit in timp ce fuge cu pusca spre subiectul atacului. Se strica ceva pelicula pe el, modul in care reactioneaza la glont e lipsit de maretie si dupa doua duble regizorul incepe sa zbiere enervat: 'da ma arma incoace, iti arat eu ce vreau de la tine.' Arma era un pat de lemn cu o bara de fier care cred ca n-avea nici gaura pentru glont, grea tare. O ia Doru Nastase in mana dreapta, in mana stanga are un set de coli A4 prinse cu clip probabil caietul de regie. O ia la fuga disperat si urland spre Margelatu si bineinteles ca aluneca pe terasa de lemn ud si se intinde cat e el de mare printre scaunele terasei. Poarta o caciula ruseasca pe cap care atenueaza impactul. Foile ii zboara din mana, pusca prinde o traiectorie parabolica de cativa metri prin aer si aterizeaza pe perdeaua neagra a camerei de filmat, direct in capul operatorului care n-avea cum sa vada ce urmeaza, fiind acoperit. Se ridica Doru Nastase ajutat de cascadori si trece usor peste faza: 'ai inteles? - asta vreau de la tine!'. Omul a inteles si s-a filmat. Publicul e multumit. Trebuie filmata o scena cu Marga Barbu, dansa e o doamna si nu vine sa piarda vremea pe teren, cand totul e pregatit i se da un telefon si vine gata echipata si machiata de-acasa, o aduce o Dacie neagra cu sofer. Doar ca nu apare. Se decide sa nu se piarda prea multa vreme cu asteptarea, se hotaraste sa se filmeze o alta scena intre timp. De pe cafenea trebuie sa cada impuscat un alt soldat. Cafeneaua are vreo sase metri inaltime si de sus nu cade oricine, doar Szobi Cseh poate decide. O sa cada Ferike, favoritul sefului, un cascador tanar si dragut, cu o barbuta de tinerel blond. Se aseaza cutii goale de televizor din carton pe locul caderii, inalte cam de doi metri, Ferike e invitat la locul impuscarii, se da drumul la filmare. Ferike e impuscat, dar nu cade. Se indoaie, se uita in jos, sufera, dar distanta pana la cutii ii incetineste dorinta de zbor. In sfarsit cade, dupa vreo 5-6 secunde. Nu e atata loc pentru scena asta in gospodaria filmului, asta tre sa fie o scena de 1-2 secunde, Doru Nastase il cearta pe Ferike si-l trimite inapoi pe cornisa. Apare Dacia neagra, un scurt intermezzo la caderi, se filmeaza ceva foarte scurt cu Magda Barbu care dispare la fel de discret pe cat a aparut. Revenim la Ferike, care se pregateste de a doua incercare. Se aud niste tipete din zona cascadorilor, se injurau de mama cu fotograful. Ne inghesuim cu Vichi sa vedem care-i treaba, treaba e ca a disparut aparatul de fotografiat. Zvonul e ca e foarte scump, in jur de 10000 de dolari, fotograful l-a scos pe buletinul lui si-acum lipseste. ii banuie pe cascadori ca n-avea cine altcineva sa-l ia de unde il pusese. Cert e ca pana nu se solutioneaza cauza, filmarile stau. Doru Nastase se roaga de cascadori 'ba, dati-i omului inapoi camera, terminati cu prostiile'. Tot Doru Nastase constata ca la filmarile lui Sergiu Nicolaescu nu e debandada de aici, acolo nu misca nimeni in front. Apare camera, o gaseste 'din intamplare' un cascador, dar fotograful e suparat si vrea sa plece acasa. Apare o persoana pe care n-o mai vazusem pana atunci, care zice ca pe numele lui e scoasa camera de filmat: 'daca asa se pune problema' zice el 'imi iau si eu camera de filmat si plec acasa'. Se roaga Doru Nastase de ei, 'stati oameni buni, ca nu mai avem mult, sa terminam dracului ce avem de filmat azi'. Astia nu prea aud, se injura reciproc vreo 15 minute. In sfarsit se calmeaza cat de cat partile. Apare de nicaieri un ins care se urca pe terasa si incepe sa tipe: 'linisteeee - linistee' incet-incet se face liniste, toata lumea se mira, cine-o fi si ce-o fi vrand, asa ca se lasa o liniste de mormant si omul are cuvantul: 'Dansul e domnul arhitect' si arata spre un tip cu barbuta mic de statura care sta drepti langa el si nu scoate o vorba. 'Ce-ar fi daca si dansul si-ar strange decorurile sa plece acasa?'. Asta-i tot? Cascadorii si cei cu camerele pe buletin au nevoie de cateva secunde ca sa inteleaga. Tipul e dat jos intr-un cor de injuraturi. Se revine la Ferike care, spre dezamagirea lui Szobi, nu da randament. Distruge inca doua seturi de cutii de televizor fara sa se incadreze in parametri. Drept care locul lui Ferike e luat de un tigan cascador (exemplu de integrare sociala de pe vremea impuscatului) care se zbenguie pe cornisa si saluta multimea care il aclama. Dovada a recunostintei fata de spectatori nu asteapta ordinul de filmare ci sare impuscat de un glont invizibil si aterizeaza spectaculos, prapadind inca un set de cutii. Doru Nastase e depasit de situatie asa ca tiganul mai sare o data si multimea e in delir. In sfarsit se mai calmeaza situatia asa ca se da ordinul de filmare. Actorii se misca, cascadorii la fel, doar ca tipul cu camera de filmat a plecat intre timp acasa si si-a luat aparatul cu el.
Asa s-a incheiat singura mea zi de figuratie. Aproape un an mai tarziu, in septembrie, am primit prin posta un mandat postal cu 200 de lei, dovada scrisa ca ce traisem cu un an inainte fusese pe bune.

'Trandafirul Galben' - vazut din spate

2011-07-01T00:17:00.000-07:00

Am facut si eu figuratie o zi, in noiembrie 1981. A fost o Experienta, am povestit-o ieri unui prieten si ma gandeam ca poate merita efortul s-o pun aici.

Actiunea incepe in ziua -1, in atelier la Institutul de Arhitectura 'Ion Mincu', aripa noua, etajul intai, latura spre hotelul Muntenia. La proiectare foloseam scotch ca sa lipim hartia sau foita pe planseta, doar ca era marfa rara, vanduta la negru. Asa, pe la pranz, intra Costica Fagetan in atelier cu o rola mare pe care-o tinea deasupra capului in mana, tipand sa auda tot poporul 'E mos Scotch in hol (asta era traficantul), cine mai vrea sa-si cumpere, sa fuga repede jos'. Intr-o secunda pun mana pe banii din geanta si alerg pe scari la vale. Ajung in hol, era gol, cu exceptia unui mosulica lipit de stalpul rotund din centru, imbracat cu un pardesiu maro ponosit si avand in mana stanga o servieta de vinilin umflata. Mai uit la el - asta tre sa fie - doar ca n-am curajul sa deschid tema, in fond era comert ilegal. Am stat asa, uitandu-ne unul la altul, vreo zece secunde. In sfarsit, deschide el vorba: 'Vrei sa joci in film?'. Dupa cateva clipe in care mintea mea rasuceste situatia pe toate partile, ma gandesc si zic 'da', sa vad ce urmeaza. Tipul scoate un caiet clasele V-VIII cu foi dictando si incepe sa noteze numele meu si seria de buletin, apoi imi da coordonatele: maine la 8.00 sa fiu in zona Hanul lui Manuc - Cafeneaua Veche, o sa gasesc acolo echipa, o sa-mi spuna ei ce e de facut.
Seara (in gazda pe Amiral Urseanu la d-l Vintila, un avocat pensionar, prieten de familie cu fostul prim-ministru Tatarascu, a carui pardesiu din par de camila mi-l propusese zicand ca eram de aceeasi inaltime) stateam in pat intins pe spate cand intra Vichi, colegul meu de an, cu care imparteam mansarda. Ii povestesc ciudatenia iar asta se umfla de invidie - sa-l las in locul meu, de cand isi dorea el sa joace intr-un film adevarat. Ii zic, bai, mi-am lasat numele si seria de buletin, hai cu mine maine dimineata, poate te inscriu astia si pe tine.
Asa ca, a doua zi dis-de-dimineata, ne infiintam langa Hanul lui Manuc. Lume multa, ne prezentam amandoi - Vichi , nicio problema, e inscris imediat - si primim niste haine de epoca constand dintr-un costum, doua manecute albe cu siret si o platca la gat, cat sa dea impresia unei camasi albe, o lavaliera adica un siret in loc de cravata si o palarie de gabor cu sfoara pe sub barbie. Pantofii raman de secol XX.
Lume importanta pe-acolo, regizor era Doru Nastase (parca asa-l chema), cateva fetze pe care le mai vazusem parca pe la televizor plus o puzderie de oameni implicati in toata chestia cu filmarea, pe care i-as aseza pe categorii intrucat erau grupuri cu identitati sesizabile in cadrul nebuniei generale: scenografi inclusiv un arhitect micut si cu barbuta, masinisti, cascadori in frunte cu Szobi Cseh si avandu-l intre ei si pe Ferike, de care o sa mai pomenesc , trupa cu regia, figurantii si poate si altii, dar care nu mi-au sarit in ochi in ziua aia gri de inceput de noiembrie.
Gata pentru azi - mai continui cand am timp.

canta.. la prora...

2011-06-30T06:48:00.000-07:00

Niciun subiect abordat in interviul de la 10tv de Marele Capitan nu figureaza in sarcinile presedintelui. Nimeni nu-l intreaba de obligatiile pentru care incaseaza lunar salariu, primeste cazare si masa, telefon si mijloace de trasport gratis. Am gasit un link, ca sa nu repet informatii pe net:
http://luciaverona.blogspot.com/2009/08/presedintele-romaniei-fisa-postului.html
Figureaza ceva din discutie in lista? Poate n-am urmarit eu tot interviul.

Despre partea cu regele si capitanii, spuneti-mi va rog unde-i mormantul lui Caragiale - vreau sa trec pe-acolo sa vad daca nu cumva se scutura capacul sicriului de-atata ras.

despre drojdie

2011-06-27T00:50:00.000-07:00

Societatea noastra tot fermeteaza de vreo douazeci de ani. Tulburelul nostru are perioade in care se mai sedimenteaza, apoi reintra in fierbere. Din pacate singurul instrument de colectare si indepartare a drojdiei sunt alegerile, iar fermentii au grija sa tulbure bine situatia in campanii. Am mari indoieli ca factorul de curatire functioneaza, in fond alesii sunt oglinda alegatorilor.

despre alegeri in PDL

2011-05-15T06:40:00.000-07:00

E bine ca a re-iesit Boc, poate sa-si duca proiectul 'Romania - de ce sa evitam dezastrul?' pana la capat.

legile moderne fata-n fata cu legile lumii antice

2011-04-20T05:49:00.000-07:00

Mai dau din cand in cand cate-un ochi la statisticile parlamentului. Circa trei sute de legi promulgate in 2010, pan-acum aproape doua sute in 2011. Nu mai numaram hotararile de guvern sau ordonantele de urgenta. Dai nineaca, sa iasa la numar. Ce vremuri. Acum vreo 2500 de ani, legile se dadeau mai rar dar erau gandite ca lumea. Legea lui Arhimede e functionala si azi, fara norme de aplicare.

ganduri de aprilie

2011-04-10T14:18:00.000-07:00

n-am mai scris nimic pe-aci in ultimul timp, m-am decuplat din zona stirilor, prea sunt previzibile. Cu exceptia sinucigasului care si-a infipt singur cutitul de trei ori in piept, sa fie sigur ca da coltul. Daca avea unelte mai variate la-ndemana intai se impusca in tampla, apoi se spanzura de grinda si doar asa, sa fie treaba facuta temeinic, se mai si tragea in teapa.
Era un banc pe vremuri, cu un doctor care-si lua pulsul pe patul de moarte: "inima-mi bate inca, inca bate, gata... nu mai bate".

credeam ca mi-am pierdut simtul umorului

2011-01-11T06:46:00.000-08:00

azi insa m-am tavalit in chinuri ascultandu-l pe domnul Talmacean. Cum cine-i domnul Talmacean. Guugle pe pedele.

despre asumarea raspunderii

2011-01-05T12:32:00.000-08:00

Politicienii romani isi mai asuma raspunderea asa, din cand in cand, la cate-o ocazie. Si-o asuma si gata, recunosc ca au provocat pagube. Doar ca pagubele le platim noi. Expresia ar trebui corectata din 'mi-am asumat raspunderea' in 'v-am asumat raspunderile mele'.

Adrian Sobaru in Parlament

2010-12-24T01:19:00.000-08:00

Nu mi s-a parut gestul unui om cu intelectul alterat. Nu poti sa-l intelegi daca nu i-ai trait viata. Un lucru e sigur, n-as avea curajul, nici motivatia sa fac saltul ala de protest. Reactia parlamentarilor era cam de asteptat, majoritatea dintre ei au facut acrobatii de tot felul ca sa ajunga acolo, pentru asta iti trebuie un anumit gen de soric. In schimb, Ion si Maria de pe strada sunt de plans. Cand le duce apa casa isi aduc aminte ca statul are obligatii, altfel nimic nu-i problema lor.

Oameni buni, ii respect pe Adrian Sobaru si Cristiana Anghel pentru gestul lor dar va rog nu sariti in cap pentru poporul roman. Nu merita.

o cam luam la vale..

2010-12-22T12:33:00.000-08:00

Presedintele si guvernul, bolovani care se rosotgolesc pe panta abrupta a economiei si politicii, fac praf tot ce le pica in cale. Se pare ca nu se vor opri decat in campia indepartata a alegerilor. Pe margine spectatori de prin partea locului, fiecare cu norocul lui, cei aflati in siguranta comenteaza detasati maretia schimbarilor de peisaj ce au loc cu o asemenea ocazie.

pedelibasa de la Cotroceni

2010-09-22T04:29:00.000-07:00

- Dom'Basescu - Roberta Anastase fura...
- Aaaa, daaaaaaa, Ponta statea pres in fata usii la mine la birou iar pe Antonescu eu l-am bagat in parlament.
- Am inteles, domnule presedinte.

In ultimul timp administrarea tarii a devenit o tragicomedie, un serial cu Stan si Bran despre care poti vorbi pana-n panze, nu se schimba nimic, exact ca la cinematograf. Diferenta e doar pretul biletului.
Pont pt. cei care vor sa-si deschida o afacere: incercati cu seminte prajite.

mahalaua Europei..

2010-09-10T23:06:00.000-07:00

deputati care ajung in parlament sustinuti de un partid si care, spre binele celor care i-au votat, se muta in tabara celor care nu i-au votat, un presedinte care minte cu seninatate, hoti care-si umplu buzunarele explicand despre paguba produsa ca fiind absolut necesara in drumul spre un viitor incert, pungasi si urmaritorii lor la concurs de ilegalitati, politicieni care propun reglementari neconstitutionale sau a caror urmari atrag atentia asemenea unui banc bun, stimularea firmelor neperformante in timp de criza prin taxare suplimentara, prioritatea pe carosabil in functie de dimensiuni si orgolii, soferi pisandu-se pe marginea drumului la 50 de metri de un McDonalds care are sigur o toaleta gratis..

revolutia - o suma de invarteli compromise

2010-09-08T12:38:00.000-07:00

Azi, pe 'Romania Cultural' o persoana coerenta ii reprosa lui Iliescu traseul nostru de dupa 1989, definindu-l ca cea mai rau lucru care ni se putea intampla. Nu-i prima data cand aud persoane educate abordand viata cu o naivitate totala. Comunismul n-a fost doar Ceausescu si restul lumii, a fost o intreaga societate asezata pe relatii, incepand de la muncitori angajati cu pile in locuri ce nu li se cuveneau, tarani cu mici invarteli cu graunte si sorici, ospatari privilegiati, vanzatori de la Peco cu cate doua-trei apartamente si doua femei de serviciu, activisti de partid, securisti, militieni, gestionari, sefi, directori, pana la scriitori fara har dar plini de dar... sa mai zic? Eram un popor de invartiti, aceasta - invarteala - fiind cheia de bolta a educatiei socialiste. Desi toti criticau si enuntau verbal dorinta de schimbare, cei mai multi n-aveau interes in reasezarea valorilor. Ca dovada cei optzeci si ceva la suta obtinuti de pastratorii traditiilor in mai 1990. N-am avut atatia la suta prostiti de fesene, am avut atatia insi interesati de mesajul lui Iliescu si al celorlalti din jurul lui: "usurel cu pianul pe scari".
Uniunea Europeana e dispusa sa cheltuie miliarde pe reprogramarea bibilicii tiganilor desi rezultatul e previzibil apropiat de null adica zero. Prin analogie invarteala la romani va ramane mult si bine traditie definitorie, nici macar nu se cheltuie bani europeni pe eradicarea ei.

protectia amintirilor

2010-09-01T06:31:00.000-07:00

Am citit undeva ca de un timp incoace avem in proprietate mai multi tranzistori decat neuroni. Suta de miliarde o depasim prin insumarea tuturor chipurilor de prin casa. In conditiile astea astept cu nerabdare piese de schimb pentru cerebel, nu cred insa sa apuc tranferul intregii aplicatii Titus pe suport mineral. Stau cam prost la interfete, iesiri pentru date am numai pe text sau audio analog.

Patapievieci, Liiceanu, Plesu - la coada la declaratii

2010-08-23T23:14:00.000-07:00

Interesant de urmarit evolutia simpatiilor politice a celor de mai sus dupa cateva cozi pe la declaratiile pentru drepturile de autor. Daca vor fi reprosuri, vor fi cel mult in proza sau in versuri si preferabil date cu peretele. Cele directe pot duce la o expunere fizica riscanta.

putin despre autostrada Transilvania

2010-08-21T01:52:00.000-07:00

Au trecut ani de la semnarea contractului. Bechtel ne-a fost prezentat de-atunci incoace ca un fel de capusa cu care statul roman se lupta, legat de maini si de picioare cu un contract beton dar oneros. Eu zic, bine ca l-au dat celor de la Bechtel, altfel aveam azi tot atat de multi bani cheltuiti si in loc de asfalt, explicatii de ce nu se poate. Dar nu de asta scriu eu aici. Am dat peste un articol din 18 august 2007 in care CNADR explica cum cei de la 'firmele Iptana şi Search Corporation, care au întrocmit studiul de fezabilitate, au omis să treacă în proiect viaducte şi alte construcţii. După ce calculul a fost refăcut, incluzându-se şi cei 55 de kilometri de poduri şi viaducte, s-a ajuns la concluzia că autostrada nu mai costă 2,2 miliarde de euro, ci peste patru miliarde'.
Cat o fi costat statul roman studiul de fezabilitate si cat timp le-a luat proiectantilor sa-l faca? Nu-i vorba de cativa lei, firmele astea au uitat sa bage in deviz jumatate din suma. Lucru normal, care nu scandalizeaza pe nimeni. Ele, firmele, mai exista, fac si profit. De ce? Pentru ca traim in tara lui 'merge si-asa'. Dam vina pe asistente cand se prajesc copiii prin incubatoare, dar de vina suntem toti cand acceptam munca de mantuiala in orice domeniu.
Nu inchidem ochii chiar gratis, micul comision domina marea afacere. Suntem un popor de descurcareti, doar ca ne vindem magistral marele interes pe o mica descurcareala.

nu mai asimilez stiri

2010-08-18T06:49:00.000-07:00

Nu mai am rabdare cu Realitatea TV, cu Antena3, cu niciun fel de 'infoTV'. Repeta la nesfarsit 'stirea momentului', pana mi se face lehamite. Au murit copii aia, saracii, in maternitate? Stirea in sine e sinistra, inca o dovada a lui 'merge si-asa' pe plaiurile noastre. Vinovatii trebuie pedepsiti exemplar, altfel acceptam iresponsabilitatea ca o stare de normalitate - dar daca cineva imi baga informatia asta pe gat de dimineata pana seara, cu personaje invitate sa descrie sau sa comenteze la nesfarsit acelasi subiect, inchid canalul. Prin repetare, cazul devine din ceea ce e cu adevarat doar o stire de care m-am saturat si deci o resping ca subiect de gandire.

La fel cu politica. Cei care apasa astazi pe butoane sunt dincolo de ceea ce imaginatia unui om normal poate concepe ca atitudine si discurs. Fiind insa o 'stire a momentului', cei din presa ii toaca atat de sistematic si de constant incat devin o non-stire, o informatie refuzata prin saturatie. Inversunarea trece dialogul din zona logicii in zona senzatiilor si sentimentelor. Uite-asa, sunt sigur ca la realegerea marinarului au contribuit intr-o oarecare masura adversarii lui. Ma repet? Inseamna ca sunt consecvent, sper sa nu fiu din cale-afara de enervant.
Subiectul doi: Micul Titulescu devine din ce in ce mai mic. Prin comparatie, Geoana devine din foarte mic, doar mic.

vara, caldura mare, amintiri din republica populara

2010-08-06T13:06:00.000-07:00

Cum stau asa si transpir la ore la care ar trebui sa stau ghemuit sub duna, imi vin in minte calduri de pe vremea cand umblam descult, in chiloti tetra. Singurii mei pantofi, lac alb cu negru, erau rezervati pentru mersul la biserica. Asfaltul trotuarului ardea atat de tare incat dupa doi trei pasi calcam in iarba de langa drum si tot asa.
     Strategia de sezon era sa merg cu trotineta in orice situatie, mai ales la coada la drojdie. La bacania unde vanzator pe vremea aia era Pista-bacsi puteam sta catarat pe ea, rezemat de zid, ca sa nu-mi mai calce degetele de la picioare bocancii din buluceala aia de oameni mari.
     Vremuri cu sechele burgheze, in fiecare zi pe la douasprezece trecea masina Gospodariei Comunale care stropea strada Moftinului pe sensul de dincolo, spre Satu Mare, pana la moara, apoi pe partea noastra. Alergam toata trupa in spatele masinii in apa calduta, baraiam din gura in viteza a doua, pleznind cu talpile asfaltul ud. Eram in proces de imprastiere a apei, stropind de jur imprejur impreuna cu 'locsolo-auto' din dreptul casei pana la capatul orasului si inapoi, ca nu era departe.
     Pe la cinci dupa-masa trecea un nene ce urla 'inghetataaaa - fagylaaaaalt' si scutura dintr-un clopotel, impingand o lada frigorifica gen roaba facuta dintr-o cutie de lemn captusita cu tabla zincata. In mijloc avea doua vase din aluminiu pentru colectarea laptelui si intre ele gheata sparta. Vanilie sau fructe. Globul mic, 50 de bani, globul mare un leu. Plansete, negocieri, 50 de bani erau Bani pe vremea aia si se cam achitau zilnic. Inghetata era desertul de dupa painea unsa cu untura, ornata cu castraveti murati, boia sau zahar, in functie de inspiratia bunicii.
    Despre Aurica, Lia si Titus Ciuciu, Jenicu, Jeno, Aurel, Adrian, Malinaru, Bea, adica despre copiii strazii Moftinului la inceputul anilor 60, poate altadata, daca tot m-a adus caldura aici.

prestanta spritzului de vara

2010-08-06T11:19:00.000-07:00

Cine imparte medalii in Romania? Cine reprezinta tara noastra la intalniri oficiale? Cui i se da onorul pe la curtile straine? Uite, tipului ala in tricou care sade la masa din colt in fata cu un paharel de vin lungit cu sifon.

PSD redivivus

2010-08-04T11:50:00.000-07:00

Tocmai cand incepusem sa am indoieli cu privire la antipesedismul ce ma bantuie, Le Petit Titulesco isi da in petec cu parerile lui despre PNL si Crin Antonescu. Imi suna ca o istorioara chinezeasca din 'Povesti Nemuritoare', nu mai tin minte ce volum, in care un amarat proprietar al unui bol de orez ii da un sut si-l imprastie, visandu-se peste zece ani, proprietar peste o droaie de averi care cam incepusera sa-l supere.

Brandul de tara

2010-07-28T06:01:00.000-07:00

Ce idee, sa creezi un brand de tara cu sloganuri sau reclame. Parca daca zici 'Rexona' te gandesti la pantofi sau daca zici 'Mercedes' te gandesti la palmieri si plaja. Brandul de tara e Ionescu si Popescu, e Basescu si Boc, e imaginea noastra a tuturor reflectata in lumea din jur. Avem brand de tara de sute de ani. Cand zici Romania nu te gandesti nici la Suedia nici la Africa de Sud. Rebrandingul e prostie curata cand marfa e la vedere si se prezinta singura.

noapte de iunie

2010-06-09T14:16:00.000-07:00

Cel mai frecvent sau poate singurul cititor pe-aci sunt eu. Interesant sa-mi recitesc gandurile la ceva timp dupa ce s-au racit subiectele. Acum voiam doar sa ma previn ca de saptamana viitoare lipsesc inca doua, deci n-am ce cauta pe-aici o perioada decat daca vreau sa citesc chestii vechi.

2010-04-14T23:33:00.000-07:00

Ma uit si eu ca orice neinitiat in de-ale politicii la domnul Basescu, criticand guvernarea PD-L. Sa ma apuce plansul de mila lui, ridica oamenii in functii iar astia nu-s in stare sa se comporte ca atare. Sa fie o figura complexa, un jiu-jitsu al politicii prezidentiale prin care cu o mana ajuta camarila fidela iar cu cealalta se tine bine sus-sus, pe valul increderii populare? Ei as, mai degraba un sos romanesc de incompetenta combinata cu ceva smecherie, nitica prostie combinata cu tupeu, reteta sigura pentru un viitor stralucit in fruntea celor care inghit cu placere ceea ce altii le mesteca.

ce zi, zece martie...

2010-03-10T12:12:00.000-08:00

Azi am auzit ca Diaconescu tocmai a votat ca Geoana sa fie schimbat de la presedentia senatului. E un prieten prea bun ca sa-l lase sa se chinuie pe un post care nu i se potriveste.

Tot azi am vazut-o pe EBA la microfonul Parlamentului European. In sfarsit avem persoane care ne prezinta asa cum suntem cu adevarat, nu ne mai ascundem dupa tot felul de intelectuali unsi cu toate alifiile.

a doua poveste dintre razboaie

2010-03-09T13:53:00.000-08:00

Clement avea 27 de ani in 1933. Baiat de la tara, cu putina ambitie terminase liceul comercial din Alba Iulia, era deci pentru vremea aia o persoana din clasa medie. Marea criza il ocolise, era administratorul unui depozit de alcool, pe vremea aia 'monopol de stat'. Avea in subordine cativa angajati, printre care si un secretar-contabil, un evreu cumsecade, cu care era si prieten. Intr-o zi se plimbau impreuna asa, fara vreo treaba, prin targ. In Carei targul se tinea atunci saptamanal iar locul lui era intr-o zona triunghiulara din centru, nu departe de curtea castelului, cam pe unde e acum parca un bloc turn. Discutiile dintre cei doi n-aveau legatura cu piata, erau acolo doar pentru ca intr-un orasel de campie un targ e un eveniment care merita bagat in seama. Discutia, ca intre baieti, oscileaza intre starea economiei si relatiile cu doamnele. Mai mult ale lui Clement, colegul era mai in varsta si cu familie acasa.
-Chiar asa, mai Clemente, zice la un moment celalalt, tu ce-ai de gand? - Ai aproape 28 de ani si inca n-ai pe nimeni cu care sa zici ca-ti faci o casa.
-Pai, zice Clement, ce sa fac, nu vreau sa fac curte cuiva daca nu-mi place cum arata. Si-n orasul asta nici nu prea ai de unde alege.
Putina liniste, apoi tot el vede o fata draguta, venise cu maica-sa la cumparaturi.
-Uite, zice, cu asa o fata mi-ar place sa ma insor, daca tot ar fi sa fac pasul asta.
-Vorbesti serios?
- Serios.
- Bun, considera ca s-a rezolvat.
Se duce prietenul la perechea de doamne, isi scoate palaria, isi cere scuze, se prezinta si le explica:
- Seful meu a vazut-o pe tanara domnisoara si, daca nu considerati asta nepoliticos, ar dori sa faca cunostinta.
Fata nu zice nimic, se uita numai curioasa catre domnul care solicita cunostinta. Mama e destul de incurcata si isi declina competenta - in asemenea situatii numai sotul ei poate decide. Prietenul insista si obtine adresa, doamnele sunt din Moftinu Mic, familia Carbunar.
Nu peste mult timp prietenul isi face drum pana acolo si obtine o discutie oficiala pentru duminica viitoare. Asa ca Petrascu se urca de dimineata in personalul de Satu Mare si coboara la prima, Moftin halta. Gara e departe de sat asa ca tatal fetei trimite o caruta amenajata sa ia petitorul de la gara. Discutia se desfasoara intre barbati, femeile n-au ce cauta la tratative.
- Apreciez ca va place fata, zice batranul, imi pare rau insa ca trebuie sa va dezamagesc - nu va pot satisface dorinta de a o cunoaste. Are doua surori mai mari si nu intra in vorba ca cea mica sa se marite inaintea lor. Toate sunt frumoase, daca vreti sa o cunoasteti pe cea mai mare, v-o prezentam cu placere.
- Domnule, zice Clement, n-am venit la targ. Imi place fata si, daca si ei ii va place de mine, as vrea sa o iau. Nu sunt interesat de alcineva.
- Atunci nu aveti decat o singura posibilitate - sa o luati fara zestre.
- Nu sunt sarac, am o meserie din care pot sa intretin o familie. Sa fie fara zestre atunci.
Permisiunea de cunostinta fiind data, cei doi s-au cunoscut, sau placut si s-au casatorit. Bunica l-a iubit pe Clement pa la sfarsit.

dau din umeri...

2010-03-09T02:54:00.000-08:00

Nu mi-a mers atat de prost niciodata dupa 1989. Vreau sa spun cu atat de (relativ) putini bani fata de lista cheltuielilor obligatorii. Prin 1990 aveam echivalentul a 1200 de dolari dar mi se parea ca sunt un mic bogatas. Nu ma plang, asa au vrut conationalii mei, sa savuram pana la capat minciuna, incompetenta, rapacitatea, nesimtirea si lipsa de respect a domnului Basescu si a prietenilor lui. Suntem un popor care nu lasam in farfurie. Chiar daca ni s-a pus in blid rahat frecat, nu ne lasam pana nu stergem si ultimele urme cu o bucata de paine. Apoi sarim in extrema cealalta, injurand gustul infect, chit ca se vedea din prima ce contine meniul.
Ma intreb cati dintre cei care ajung azi pe drumuri sau n-au alta varianta decat sa-si fiarba pantofii pentru masa de duminica i-au votat pe pedelisti.

o poveste dintre razboaie

2010-02-15T14:05:00.000-08:00

Petrascu Clement s-a nascut in 1906 in satul Drambari, judetul Alba. Despre parintii lui nu stiu nimic. Destul de trist, avand in vedere ca sunt singurul lui nepot. Avea un frate mai mare cu cativa ani, destui cat sa fie bun de insuratoare in jurul anului 1920. Cam pe-atunci apare in vizita la ei acasa un domn instarit dintr-un sat vecin, care vrea sa stea de vorba cu parintii baietilor. Are o fata numai buna de maritat care l-a vazut pe frate-sau la targ si s-a indragostit de el. Baiatul nu o cunoaste si tatal fetei ar fi foarte recunoscator daca ar fi atat de binevoitor sa vina in vizita la ei, sa faca cunostinta. Mirare mare, discutii intre parinti, discutii intre parinti si copii. In concluzie, e de acord sa mearga in vizita, cu conditia sa vina si Clement cu el. Urca niste lucruri in caruta, sar pe pernele de paie si se instaleaza pentru o noapte la parintii fetei, urmand ca a doua zi sa se intoarca acasa. Clement ramane singur in dormitor, frate-sau se duce sa stea de vorba cu fata. Se intoarce sa se culce si incepe sa planga, nu stie ce sa faca, nu-i prea place. E de treaba dar e grasuta, nu-i visul lui despre cum ar trebui sa-i arate nevasta. Pe de alta parte insa fata ii zice cam asa si-l ingroapa in ganduri: “Uite cum sta treaba – stiu ca nu-s frumoasa si ca ti-ai dori o mireasa aratoasa. Mai stiu insa ca te iubesc de cand te-am vazut si nu-mi trebuie luni de zile ca sa stiu ca te-oi iubi cat oi trai. Stiu ca ce-ti cer nu-i lucru oarecare si, daca zici ‘da’, o sa-ti arat ca stiu sa-ti intorc darnicia de a fi alaturi de mine. Ai mei is bogati si-s singura lor fata, n-o sa ducem lipsa de nimic cat om trai. In plus nu-ti cer sa faci nimic, o sa am grija de tine si o sa-ti fiu sotie credincioasa si servitoare toata viata. O sa te ingrijesc si o sa te hranesc pana unul dintre noi se duce.” Fratele cel mare plange in hohote, isi inchipuia altfel viata lui viitoare, pe de alta parte insa in saracia aia asa o propunere pare venita de pe alta lume. Clement, cu mintea rece si neimplicat direct isi permite sa dea sfaturi practice: “Insoara-te mai, nu mai tot boci ca n-ai de ce, daca n-o fi si n-o fi, o lasi si gata. Daca nu te insori sigur pierzi o fata care te place si o caruta cu bani care, din cate stim, in alta parte pe la noi nu se gaseste.” Drept care fratele mai mare a doua zi de dimineata isi spala lacrimile in lighean si zice ‘da’ - se insoara.

In 1981 cand mi-a povestit istoria asta bunicul, amandoi batranii, si frate-sau si nevasta-sa traiau in Alba Iulia si se iubeau unul pe altul, dupa atatia ani. Fata si-a tinut cuvantul si l-a ingrijit pe sotul ei cat au trait.

Despre romanul bun la toate.

2010-02-08T23:00:00.000-08:00

Tot criticam romanul verde - se pricepe la toate: schimba sigurante, repara instalatii si masini de unul singur, construieste case fara interventiile enervante ale vreunui arhitect sau inginer. Geoana n-a castigat nicio alegere in afara celei prin care a ajuns seful PSD. E superspecializat, deci, in castigarea conducerii PSD. Sa vedem cum se descurca romanul nostru in singurul domeniu in care e calificat.

traditii si obiceiuri la romani

2009-12-21T05:02:00.000-08:00

ma astept ca prin ianuarie pe la mijloc petecul UDMR la guvernare sa devina imoral. Completare - 9 februarie 2010 - n-am precizat care ianuarie.

oportunistii, sansa tarii

2009-12-16T05:49:00.000-08:00

Ce ne-am face fara oportunisti? PD-L ar fi doar un sfert din cat e acum, PSD doar jumatate iar patria ar fi in sah etern, cu un presedinte la guvernare si-un parlament in opozitie.

Romanii au mereu rezolvari inteligente la situatii aparent fara solutie.

viitorul - mai probabil ca vremea

2009-12-14T22:39:00.000-08:00

Domnul Boc e de neinlocuit in pozitia de prim-ministru, nu exista un Boc mai Boc decat Boc. Va fi prima optiune la postul de prim-ministru. In fond e garantia ca toate reformele incepute vor fi duse la bun sfarsit.

Domnii Videanu, Berceanu si Blaga au fost Cavalerii Cauzei Pierdute si apoi Castigate, dovedind calm si tarie in mijlocul furtunii. Vor fi singurii capabili sa lupte cu Economia Dezlantuita. Acestia vor avea nevoie de domnul Pogea, care va asigura lubrifiantul ministerelor Cavalerilor.

Doamna Udrea va primi probabil Mediul, calitatile de fundal in diaporama o califica fara drept de apel in tablou.

Toate se vor intampla deoarece PNL se va dovedi neserios, domnul Crin Antonescu si ai sai neintelegand sa participe la guvernare preluand ministerele pe care cu atata bunavointa PDL le-a lasat libere special pentru dansii.

Si pentru ca UDMR are probleme serioase cu Partidul Civic Maghiar. Disputa pentru votul maghiarimii e apriga, PCM avand avantajul unei abordari spre extrema dreapta in discursul etnico-politic. Daca UDMR vrea sa ramana principala forta a maghiarilor trebuie sa se asigure ca resursele vor avea directia lor si nu a competitiei. Un guvern Boc sau Iohannis intra din punctul asta de vedere pe planul doi.

Oricum solutia de mai sus e singura pe care Poporul si-o poate imagina.

despre presedintele care este si cel care nu este

2009-12-13T22:53:00.000-08:00

Trist sa constat ca cel care nu este este aproape la fel ca cel care este.

Geoana bate campii cu turul III si ne explica despre un patru la suta peste cincizeci, in loc sa-si dea demisia pentru recordul de a pierde zeci de procente in competitie cu cel mai trist presedinte de dupa '89.

de ce se renumara voturile anulate.

2009-12-12T00:12:00.000-08:00

Nu exista intre cele 130.000 de buletine anulate o majoritate inversata. Acolo nu sunt fraude de gasit. Nu miros a bani, a faina sau alcool. Nu spun nimic despre codurile numerice personale ale celor care le-au bagat in urna. Nici stampilele de pe ele nu tipa daca sunt doua si puse la interval mai mare de 5 secunde. Pai si-atunci de ce se numara? Pentru ca sa nu se spuna ca n-a luat C.C. in serios sesizarea PSD. Sa mai traga nitel de timp, in asa fel incat raspunsul sa arate competent si muncit. Oricum, turul II va ramane cel din 6 decembrie. Parerea mea.

ce fel de om e Crin. ce planuri are Patriciu.

2009-12-11T01:50:00.000-08:00

Le stie pe toate Ioan T.Morar si le publica pe net, fara drept de comentarii. Nu vrea insa sa traga foloase, de-aia nu le foloseste pe bursa.

Morar, Patapievici, Gosu, Pora... oameni cu carte... Ii citesc in speranta unui led cat de minuscul care sa-mi lumineze mintea... tot ce reusesc sa inteleg e ca nu si-au dobandit notorietatea din comentarii politice.

cum functioneaza democratia - lectia Pora

2009-12-09T12:44:00.000-08:00

am redus la aritmetica abstracta ceea ce sustine domnia sa pe Realitatea TV:

(completat 11.12.2009 - cativa cititori mi-au spus ca nu stiu sa lucreze cu virgula, va rog sa inmultiti totul cu 10, rezultatul, fiind vorba de matematica, e acelasi)

enuntul 1: 1 + 2 + 3.5 + 3.5 = 10

enuntul 2: 5.3 + 4.7 = 10

intrucat enuntul 2 este adevarat, rezulta pe baza enuntului 1 ca 3.5 > 6.5

Traiasca. S-a nascut majoritatea minoritara prin vointa poporului. Nu demonstrasera inca bolsevicii teorema asta, economiseau o gramada de gloante si guvernau democratic a la Pora.

Daca-mi aduc aminte, la aceleasi alegeri doar 32% dintre cetateni i-au dat votul Capitanului cand candidatii reprezentau principalele partide. Era insa cu o doua saptamani in urma, deci concluzia de la inceput trebuie corectata: 3.5 > 6.5 daca si numai daca enuntul 1 este mai vechi decat enuntul 2.

Am trecut de la axiome la teoreme, douazeci de ani de progres.

P.S. Am gasit un articol atat de lung in 'revista22' scris chiar de dansa incat n-am indraznit sa-l citesc. Despre cioburi, culmea. N-am rezistat sa nu-i bag textul de mai sus in zona comentariilor la articol. Nu l-a validat - deci n-a aparut. Acolo comentariile sunt numai de bine si ar fi dat prost.

Vremuri grele - revista 22 parca era de dialog social. Acum e de monolog politic.

conciliere si reconciliere

2009-12-09T07:20:00.000-08:00

Mediere tip Basescu: '-Ia puneti mana si reconciliati-va. Cum cine? Toti cu pedeleul, ca doar alte reconcilieri nu exista. Cand ati terminat, veniti incoace sa va spun cine-i viitorul prim-ministru.'

Propun schimbarea numelui Partidului Conservator in Partidul Temporar Moral pana la Validarea unui Prim-Ministru (PTM-VPM). Reconcilierea cu PTM-VPM e necesara si suficienta.

discursuri filtrate

2009-12-08T21:49:00.000-08:00

Ma gandeam azi ce filtru involuntar mi-am creat, spre mintea mea trec doar anumite pareri sau discursuri, cele pe care le consider coerente. Restul e oprit, dupa o scurta evaluare, direct din intrare.

Nu trec discursurile unui Basescu, Boc, Videanu. Le acord cam trei secunde. Am rabdare cu Berceanu sau Blaga chiar daca nu vad lucrurile la fel cu ei, cei doi recunosc si evita penibilul in emiterea parerilor proprii.

Il ascult pe Sever Voinescu atat cat sa vad ce mai gaseste in favoarea ultimei gogomanii a cate unui fruntas pedelist. E un vidanjor bun, mereu cu manecile suflecate si are destul de lucru cu ideile altora ca sa nu ni le mai spuna si pe-ale lui. Sper ca efortul sa-i aduca un nou mandat peste ocean, asa cum probabil isi doreste.

Nu-l pot asculta pe Geoana decat in discutiile sale libere. Oficial are un discurs atat de penibil incat il asez langa cel al lui Boc. Vanghelie are un discurs surprinzator de coerent, chiar daca agramat.

Au parte de toata atentia mea doamnele Saftoiu si Gorghiu, domnii Hurezeanu, Antonescu, CT Popescu.

Desi ne aflam pe directie, nu pot asculta integral un Stan sau Badea, rezist mai bine la Ciuvica si Gadea. Nistorescu imi pare superficial, Cristoiu oportunist.

Gata, la munca.

Ce-am avut si ce-am pierdut...

2009-12-08T07:13:00.000-08:00

M-am agitat cu alegerile astea prezidentiale aproape ca in 1990. Si-atunci si-acum aveam senzatia ca trebuie sa fac ceva, sa conving pe cineva de directia pe care eu o vedeam corecta si mai ales sa conving ca a alege invers e de-a dreptul catastrofal.

Sa fim intelesi, nu mi-am schimbat parerile, doar unghiul din care privesc la ce se-ntampla.

In 1990, dupa o perioada de vreo doua luni in care provocam pe cate unul care spre nenorocul lui imi pica in cale, m-am resemnat inainte de alegeri cu un gand: in fond comunismul nu se mai intoarce indiferent daca iese presedinte Ratiu sau Iliescu. Si-atunci, care-i baiul, imi ziceam, ce pierdem? Pierdeam timp, ca bani n-avea nimeni.

In 2009, cu cativa ani mai intelept, n-am mai facut propaganda. M-am multumit sa urmaresc ideile celor care aduceau vorba despre subiect, eventual sa mai bag cate-o stramba cu argumente logice ca sa vad cum reactioneaza sustinatorii lui Traian. M-am agitat la gandul ca s-ar putea sa mai iasa odata dar mai mult interior, linistindu-ma cu gandul ca, matematic, aplicand diverse logici de dispersie a votului intre cei doi candidati, Geona tot s-ar mai alege cu vreo sase procente in plus.

Mirciulica mi-a oferit senzatii amestecate de la bun inceput insa il consideram un contracanditat digerabil atata timp cat nu luam in serios discursurile lui pline de promisiuni vizibil aeriene din campania partidelor de anul trecut, gen salarii si drepturi pentru toti, fiecaruia cat cuprinde sau cat il lasa imaginatia. Mai dadea si informatii despre el insusi gen cate limbi vorbeste si ce prieteni are pe Dincolo, asa, cat sa sfideze urechile celor cu nitelus bun-simt. Lasat singur, ziceam eu, e numai bun sa fie tavalit de Volpone de Cotroceni, dar nu-i pericol, are in spate presa, partide, prieteni.

Toti cei de mai sus au colaborat la rezultatul memorabil din 6 decembrie.

Presa s-a straduit sa-l ni-l prezinte pe presedinte la adevarata lui valoare. Nici nu era greu de vazut ca omul nostru e paralel cu primii sapte ani de-acasa, cu consecventa, diplomatia si echidistanta constitutional impusa. Problema radicalilor din presa nu a fost mesajul, care era corect, ci modul de ambalare. Sa presupunem ca in fata casei, in asfalt aveti o groapa. Vine un vecin binevoitor si incepe sa va tipe in ureche 'bai, ai o groapa in fata casei'. 'Ok' zici, luand nota. Vecinul insista, 'bai da' ai o groapa' si insista si insista pana cand, pe buna dreptate zici, 'da-o-n fasolea ei de groapa omule, hai pa, ca mai bine dau in ea decat sa te mai aud pe tine'. Cam asta s-a intamplat cu mesajul corect repetat la infinit. A devenit nul. Urechile s-au blindat nu numai la un anumit mesaj ci la orice mesaj venit din asemenea sursa, fiind discreditata prin zgomot nu prin natura informatiei livrate.

Electoratul nu si-a urmat decat partial partidul al carui simpatizant pretinde a fi. Motivele ar fi extrem de diverse, legate de senzatiile si inteligenta personala a fiecarui cetatean in parte. La imprastierea votului au contribuit zvonurile cele mai halucinante, de la mafia rusa pana la revenirea comunistilor la putere sau desfiintarea scolilor in limba maghiara.

O colega de servici mi-a spus ca una din prietenele ei a votat Basescu pentru ca Partidul Civic Maghiar il sustine. Informatia e subtire rau dar are oarecare logica. UDMR si PCM lupta pentru acelasi electorat iar Civicii au ocazia prin schimbarea directiei votului sa testeze procentul simpatizatilor si sa renegocieze cu UDMR pozitiile din administratie si politica. In orice caz Basescu a fost singurul candidat cu mesaje tiparite in limba maghiara, in toate formele si formatele, de la afise lipite pana la panouri si bannere.

Partidul Romania Mare a dat si el o mana de ajutor la trecerea posibililor simpatizanti in tabara opusa prin fotografia de familie din ultimele zile a domnului CVT alaturi de restul coalitiei de stanga-dreapta. Desi in ultimul timp Vadim e aproape simpatic, nu atat prin ce spune - pentru ca bate campii exact ca pe vremuri - cat prin faptul ca dupa ce-i trec spumele din coltul gurii rade si el de ce minuni a mai scos, miile de voturi pe care pretinde ca le aduce dizolva sigur alte mii care se simt prost langa cele dintai.

Voturi se influenteaza si fura, probabil. Nu cred insa ca furtisagurile sunt monopolul vreunei formatiuni. Cei mai organizati in teritoriu, adica PSD si PDL sunt cei mai expusi unei asemenea tentatii, au dimensiuni si discurs populist, ori populismul tot un fel de minciuna e. Poate ca PDL are un avantaj aici intrucat e un partid consolidat in teritoriu mai de curand si mai ales prin preluari de la alte formatiuni politice. Cei care migreaza sunt in principal oportunistii deci pot sa presupun fara prea mari riscuri ca diferenta de la procentul vechi la cel nou al partidului, adica aproape jumatate, e compus din vanatorii de avantaje. Scrupulele acestora sunt limitate.

Domnul Geoana s-a simtit presedinte cu mult inainte ca exitpolurile sa-i de un procent peste cincizeci. Vizita la Vantu desi logic nesemnificativa, emotional a insemnat enorm. Dovedea nu atat implicarea sa in malversatiuni economico-financiare cat lipsa de instinct politic si incapacitatea de riposta la atacuri surpriza. Perdant suta la suta ca imagine in fata celor ce judeca sentimental si nu au inca o optiune clara. Destui cat sa merite o explicatie convingatoare, chiar daca explicatia era ca Vantu si Basescu l-au atras intr-o astfel de situatie ca apoi sa o poata folosi asa cum a si fost folosita. Iar daca domnul Vantu se bucura inca de prietenia domnului Geoana, ii recomand acestuia din urma sa citeasca blogul lui Mircea Badea de dupa confruntare.

Ce-am avut? O sansa sa incercam altceva.

Ce-am pierdut? Timp si bani.

Ce-am castigat? Un scandal despre vicierea rezultatelor in alegeri, care ar putea un sistem de vot mai putin expus fradelor.