traditii si obiceiuri la romani

ma astept ca prin ianuarie pe la mijloc petecul UDMR la guvernare sa devina imoral. Completare - 9 februarie 2010 - n-am precizat care ianuarie.

oportunistii, sansa tarii

Ce ne-am face fara oportunisti? PD-L ar fi doar un sfert din cat e acum, PSD doar jumatate iar patria ar fi in sah etern, cu un presedinte la guvernare si-un parlament in opozitie.

Romanii au mereu rezolvari inteligente la situatii aparent fara solutie.

viitorul - mai probabil ca vremea

Domnul Boc e de neinlocuit in pozitia de prim-ministru, nu exista un Boc mai Boc decat Boc. Va fi prima optiune la postul de prim-ministru. In fond e garantia ca toate reformele incepute vor fi duse la bun sfarsit.

Domnii Videanu, Berceanu si Blaga au fost Cavalerii Cauzei Pierdute si apoi Castigate, dovedind calm si tarie in mijlocul furtunii. Vor fi singurii capabili sa lupte cu Economia Dezlantuita. Acestia vor avea nevoie de domnul Pogea, care va asigura lubrifiantul ministerelor Cavalerilor.

Doamna Udrea va primi probabil Mediul, calitatile de fundal in diaporama o califica fara drept de apel in tablou.

Toate se vor intampla deoarece PNL se va dovedi neserios, domnul Crin Antonescu si ai sai neintelegand sa participe la guvernare preluand ministerele pe care cu atata bunavointa PDL le-a lasat libere special pentru dansii.

Si pentru ca UDMR are probleme serioase cu Partidul Civic Maghiar. Disputa pentru votul maghiarimii e apriga, PCM avand avantajul unei abordari spre extrema dreapta in discursul etnico-politic. Daca UDMR vrea sa ramana principala forta a maghiarilor trebuie sa se asigure ca resursele vor avea directia lor si nu a competitiei. Un guvern Boc sau Iohannis intra din punctul asta de vedere pe planul doi.

Oricum solutia de mai sus e singura pe care Poporul si-o poate imagina.

despre presedintele care este si cel care nu este

Trist sa constat ca cel care nu este este aproape la fel ca cel care este.


Geoana bate campii cu turul III si ne explica despre un patru la suta peste cincizeci, in loc sa-si dea demisia pentru recordul de a pierde zeci de procente in competitie cu cel mai trist presedinte de dupa '89.

de ce se renumara voturile anulate.

Nu exista intre cele 130.000 de buletine anulate o majoritate inversata. Acolo nu sunt fraude de gasit. Nu miros a bani, a faina sau alcool. Nu spun nimic despre codurile numerice personale ale celor care le-au bagat in urna. Nici stampilele de pe ele nu tipa daca sunt doua si puse la interval mai mare de 5 secunde. Pai si-atunci de ce se numara? Pentru ca sa nu se spuna ca n-a luat C.C. in serios sesizarea PSD. Sa mai traga nitel de timp, in asa fel incat raspunsul sa arate competent si muncit. Oricum, turul II va ramane cel din 6 decembrie. Parerea mea.

ce fel de om e Crin. ce planuri are Patriciu.

Le stie pe toate Ioan T.Morar si le publica pe net, fara drept de comentarii. Nu vrea insa sa traga foloase, de-aia nu le foloseste pe bursa.

Morar, Patapievici, Gosu, Pora... oameni cu carte... Ii citesc in speranta unui led cat de minuscul care sa-mi lumineze mintea... tot ce reusesc sa inteleg e ca nu si-au dobandit notorietatea din comentarii politice.

cum functioneaza democratia - lectia Pora

am redus la aritmetica abstracta ceea ce sustine domnia sa pe Realitatea TV:

(completat 11.12.2009 - cativa cititori mi-au spus ca nu stiu sa lucreze cu virgula, va rog sa inmultiti totul cu 10, rezultatul, fiind vorba de matematica, e acelasi)

enuntul 1: 1 + 2 + 3.5 + 3.5 = 10

enuntul 2: 5.3 + 4.7 = 10

intrucat enuntul 2 este adevarat, rezulta pe baza enuntului 1 ca 3.5 > 6.5

Traiasca. S-a nascut majoritatea minoritara prin vointa poporului. Nu demonstrasera inca bolsevicii teorema asta, economiseau o gramada de gloante si guvernau democratic a la Pora.

Daca-mi aduc aminte, la aceleasi alegeri doar 32% dintre cetateni i-au dat votul Capitanului cand candidatii reprezentau principalele partide. Era insa cu o doua saptamani in urma, deci concluzia de la inceput trebuie corectata: 3.5 > 6.5 daca si numai daca enuntul 1 este mai vechi decat enuntul 2.

Am trecut de la axiome la teoreme, douazeci de ani de progres.

P.S. Am gasit un articol atat de lung in 'revista22' scris chiar de dansa incat n-am indraznit sa-l citesc. Despre cioburi, culmea. N-am rezistat sa nu-i bag textul de mai sus in zona comentariilor la articol. Nu l-a validat - deci n-a aparut. Acolo comentariile sunt numai de bine si ar fi dat prost.

Vremuri grele - revista 22 parca era de dialog social. Acum e de monolog politic.

conciliere si reconciliere

Mediere tip Basescu: '-Ia puneti mana si reconciliati-va. Cum cine? Toti cu pedeleul, ca doar alte reconcilieri nu exista. Cand ati terminat, veniti incoace sa va spun cine-i viitorul prim-ministru.'

Propun schimbarea numelui Partidului Conservator in Partidul Temporar Moral pana la Validarea unui Prim-Ministru (PTM-VPM). Reconcilierea cu PTM-VPM e necesara si suficienta.

discursuri filtrate

Ma gandeam azi ce filtru involuntar mi-am creat, spre mintea mea trec doar anumite pareri sau discursuri, cele pe care le consider coerente. Restul e oprit, dupa o scurta evaluare, direct din intrare.

Nu trec discursurile unui Basescu, Boc, Videanu. Le acord cam trei secunde. Am rabdare cu Berceanu sau Blaga chiar daca nu vad lucrurile la fel cu ei, cei doi recunosc si evita penibilul in emiterea parerilor proprii.

Il ascult pe Sever Voinescu atat cat sa vad ce mai gaseste in favoarea ultimei gogomanii a cate unui fruntas pedelist. E un vidanjor bun, mereu cu manecile suflecate si are destul de lucru cu ideile altora ca sa nu ni le mai spuna si pe-ale lui. Sper ca efortul sa-i aduca un nou mandat peste ocean, asa cum probabil isi doreste.

Nu-l pot asculta pe Geoana decat in discutiile sale libere. Oficial are un discurs atat de penibil incat il asez langa cel al lui Boc. Vanghelie are un discurs surprinzator de coerent, chiar daca agramat.

Au parte de toata atentia mea doamnele Saftoiu si Gorghiu, domnii Hurezeanu, Antonescu, CT Popescu.

Desi ne aflam pe directie, nu pot asculta integral un Stan sau Badea, rezist mai bine la Ciuvica si Gadea. Nistorescu imi pare superficial, Cristoiu oportunist.

Gata, la munca.

Ce-am avut si ce-am pierdut...

M-am agitat cu alegerile astea prezidentiale aproape ca in 1990. Si-atunci si-acum aveam senzatia ca trebuie sa fac ceva, sa conving pe cineva de directia pe care eu o vedeam corecta si mai ales sa conving ca a alege invers e de-a dreptul catastrofal.

Sa fim intelesi, nu mi-am schimbat parerile, doar unghiul din care privesc la ce se-ntampla.

In 1990, dupa o perioada de vreo doua luni in care provocam pe cate unul care spre nenorocul lui imi pica in cale, m-am resemnat inainte de alegeri cu un gand: in fond comunismul nu se mai intoarce indiferent daca iese presedinte Ratiu sau Iliescu. Si-atunci, care-i baiul, imi ziceam, ce pierdem? Pierdeam timp, ca bani n-avea nimeni.

In 2009, cu cativa ani mai intelept, n-am mai facut propaganda. M-am multumit sa urmaresc ideile celor care aduceau vorba despre subiect, eventual sa mai bag cate-o stramba cu argumente logice ca sa vad cum reactioneaza sustinatorii lui Traian. M-am agitat la gandul ca s-ar putea sa mai iasa odata dar mai mult interior, linistindu-ma cu gandul ca, matematic, aplicand diverse logici de dispersie a votului intre cei doi candidati, Geona tot s-ar mai alege cu vreo sase procente in plus.

Mirciulica mi-a oferit senzatii amestecate de la bun inceput insa il consideram un contracanditat digerabil atata timp cat nu luam in serios discursurile lui pline de promisiuni vizibil aeriene din campania partidelor de anul trecut, gen salarii si drepturi pentru toti, fiecaruia cat cuprinde sau cat il lasa imaginatia. Mai dadea si informatii despre el insusi gen cate limbi vorbeste si ce prieteni are pe Dincolo, asa, cat sa sfideze urechile celor cu nitelus bun-simt. Lasat singur, ziceam eu, e numai bun sa fie tavalit de Volpone de Cotroceni, dar nu-i pericol, are in spate presa, partide, prieteni.

Toti cei de mai sus au colaborat la rezultatul memorabil din 6 decembrie.

Presa s-a straduit sa-l ni-l prezinte pe presedinte la adevarata lui valoare. Nici nu era greu de vazut ca omul nostru e paralel cu primii sapte ani de-acasa, cu consecventa, diplomatia si echidistanta constitutional impusa. Problema radicalilor din presa nu a fost mesajul, care era corect, ci modul de ambalare. Sa presupunem ca in fata casei, in asfalt aveti o groapa. Vine un vecin binevoitor si incepe sa va tipe in ureche 'bai, ai o groapa in fata casei'. 'Ok' zici, luand nota. Vecinul insista, 'bai da' ai o groapa' si insista si insista pana cand, pe buna dreptate zici, 'da-o-n fasolea ei de groapa omule, hai pa, ca mai bine dau in ea decat sa te mai aud pe tine'. Cam asta s-a intamplat cu mesajul corect repetat la infinit. A devenit nul. Urechile s-au blindat nu numai la un anumit mesaj ci la orice mesaj venit din asemenea sursa, fiind discreditata prin zgomot nu prin natura informatiei livrate.

Electoratul nu si-a urmat decat partial partidul al carui simpatizant pretinde a fi. Motivele ar fi extrem de diverse, legate de senzatiile si inteligenta personala a fiecarui cetatean in parte. La imprastierea votului au contribuit zvonurile cele mai halucinante, de la mafia rusa pana la revenirea comunistilor la putere sau desfiintarea scolilor in limba maghiara.

O colega de servici mi-a spus ca una din prietenele ei a votat Basescu pentru ca Partidul Civic Maghiar il sustine. Informatia e subtire rau dar are oarecare logica. UDMR si PCM lupta pentru acelasi electorat iar Civicii au ocazia prin schimbarea directiei votului sa testeze procentul simpatizatilor si sa renegocieze cu UDMR pozitiile din administratie si politica. In orice caz Basescu a fost singurul candidat cu mesaje tiparite in limba maghiara, in toate formele si formatele, de la afise lipite pana la panouri si bannere.

Partidul Romania Mare a dat si el o mana de ajutor la trecerea posibililor simpatizanti in tabara opusa prin fotografia de familie din ultimele zile a domnului CVT alaturi de restul coalitiei de stanga-dreapta. Desi in ultimul timp Vadim e aproape simpatic, nu atat prin ce spune - pentru ca bate campii exact ca pe vremuri - cat prin faptul ca dupa ce-i trec spumele din coltul gurii rade si el de ce minuni a mai scos, miile de voturi pe care pretinde ca le aduce dizolva sigur alte mii care se simt prost langa cele dintai.

Voturi se influenteaza si fura, probabil. Nu cred insa ca furtisagurile sunt monopolul vreunei formatiuni. Cei mai organizati in teritoriu, adica PSD si PDL sunt cei mai expusi unei asemenea tentatii, au dimensiuni si discurs populist, ori populismul tot un fel de minciuna e. Poate ca PDL are un avantaj aici intrucat e un partid consolidat in teritoriu mai de curand si mai ales prin preluari de la alte formatiuni politice. Cei care migreaza sunt in principal oportunistii deci pot sa presupun fara prea mari riscuri ca diferenta de la procentul vechi la cel nou al partidului, adica aproape jumatate, e compus din vanatorii de avantaje. Scrupulele acestora sunt limitate.

Domnul Geoana s-a simtit presedinte cu mult inainte ca exitpolurile sa-i de un procent peste cincizeci. Vizita la Vantu desi logic nesemnificativa, emotional a insemnat enorm. Dovedea nu atat implicarea sa in malversatiuni economico-financiare cat lipsa de instinct politic si incapacitatea de riposta la atacuri surpriza. Perdant suta la suta ca imagine in fata celor ce judeca sentimental si nu au inca o optiune clara. Destui cat sa merite o explicatie convingatoare, chiar daca explicatia era ca Vantu si Basescu l-au atras intr-o astfel de situatie ca apoi sa o poata folosi asa cum a si fost folosita. Iar daca domnul Vantu se bucura inca de prietenia domnului Geoana, ii recomand acestuia din urma sa citeasca blogul lui Mircea Badea de dupa confruntare.

Ce-am avut? O sansa sa incercam altceva.

Ce-am pierdut? Timp si bani.

Ce-am castigat? Un scandal despre vicierea rezultatelor in alegeri, care ar putea un sistem de vot mai putin expus fradelor.